Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părintelui
Mitropolit IOSIF, Departamentul cultural al Mitropoliei Ortodoxe Române a
Europei Occidentale şi Meridionale vă invită cu bucurie la manifestările celei
de-a treia ediţii a festivalului "Din dragoste pentru Frumos"
(Paris 16-21 mai 2013).
Festivalul Din dragoste pentru Frumos are
drept scop principal să aducă în atenţia publicului iubitor de frumos creaţii
artistice impregnate de o căutare asiduă a divinului. Prin dezbaterile
organizate în jurul acestora, festivalul tentează o înţelegere a modului în
care omul, căutând vecinătatea absolutului, îşi sublimează formele de
manifestare şi de expresie.
Frumosul - ca ecou al frumuseţii dumnezeieşti şi ca
rod al unor experienţe de creaţie ce iterează, conştient sau nu, actul creator
divin - este reperul principal de structurare a discursului propus de festival.
În acest sens, Din dragoste pentru Frumos accentuează şi scoate în
evidenţă vocaţia artei din toate timpurile, anume aceea de a facilita
comunicarea cu sfera mai înaltă, invizibilă, a realului, de a conduce spre
esenţa lumii şi a lucrurilor. Iar vocaţiei de creator a artistului este
corelată cea de căutător, căci de la poeticile antice ce reclamau un rol
cathartic artei până la estetica modernă a artei răzbate ideea creației ca rod
al unei experiențe personale complexe asumate de artist, fără de care travaliul
tehnic, oricât de meticulos, nu poate înălța spiritul receptorului la o
realitate mai cuprinzătoare decît cea vizibilă. Acest proces de creație are el
însuși virtuțile unei experiențe spirituale, creaţia fiind de cele mai multe
ori expresia unei trăiri ajunse în punctul culminant.
Desigur, în arta modernă căutările artistice iau
deseori forma unor interogaţii anxioase în faţa propriei persoane, a
celorlalţi, a lumii, iar aspiraţiile exprimate coboară în domeniul imediatului.
Nemaifiind părtaş creaţiei divine, actul creator se mulţumeşte să fie doar
creativ. Şi totuşi, absolutul rămâne un reper, fie el şi degradat, denaturat,
contestat sau negat. Festivalul nostru încearcă să dea pondere absolutului în
artă, punând în evidenţă sensul de experiență spirituală al căutărilor
artistice ce au marcat deopotrivă pe creatori şi operele lor, decantându-le
amândurora o parte din zgura obiectualului, făcând ca în operă să răzbată
sensuri de dincolo de autorul ei. Urmând ideea dostoievskiană conform căreia
„frumosul va salva lumea”, încercăm ilustrarea complementarităţii revelatorii a
creaţiilor propuse de diversele arte, unde fie prin sunete, prin imagini sau
prin cuvinte răzbat ecouri metafizice în frumuseţea pe care acestea o transmit.
Dincolo de grilele estetice ce pot confirma emoții artistice și decela
mesaje culturale, receptarea acestor ecouri reclamă un efort de ascuţire a
sensibilităţii până la a deveni organ de cunoaştere ce ne poate conduce la
Dumnezeu, Creatorul şi Izvorul frumuseţii. Iar festivalul aspiră să–şi
însoţească participanţii pe acest traseu, finalmente el însuşi de natură
spirituală.
Manifestările festivalului Din dragoste pentru
Frumos încearcă să urmărească în fiecare an tematica de reflecţie propusă
de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Pentru anul 2013 ne referim la
Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi libertatea creştinismului. Festivalul
îşi însuşeşte latura istorică a acestei comemorări, pe de o parte, iar pe de
altă parte o extinde, o completează, prin studierea în profunzime a noţiunii de
„semn” (pornind de la cercetarea, aflarea şi promovarea semnului Sfintei Cruci
de către Sfinţii Împăraţi). Ne vom putea astfel bucura şi de un important
conţinut semiologic, prezent în manifestări artistice de genul teatrului,
muzicii, picturii şi literaturii, precum şi într-o serie de conferinţe.
varianta în limba franceză
Corelarea versetului biblic „Cred, Doamne, ajută
necredinţei mele!“ (Marcu 9,24) cu celebra afirmaţie pascaliană: „Nu M-ai fi
căutat dacă nu M-ai fi găsit“, ilustrează căutarea orientată a omului ca formă
de găsire. Aspirând să pună în valoare diverse manifestări ale spiritului aflat
în căutarea Frumosului, festivalul îşi orientează discursul din acest an în
jurul aniversării celor 1700 de ani de la Edictul de libertate a creştinismului
dat de către Sfântul Împărat Constantin cel Mare.
Dacă pentru un ignorant acest eveniment poate părea
un act de reclamare a unei libertăţi oarecare, atât de banalizat de altfel
pentru lumea actuală, dacă unui spirit secularizat îi poate trezi admiraţie
pentru geniul politic şi militar al Sfântului Împărat, pentru un creştin
Edictul de la Milano reprezintă un eveniment extrem de bogat în semnificaţii,
revelând multiple faţete ale frumuseţii dumnezeieşti. Un spirit creștin este
încredințat că ieşirea creştinismului din catacombe a fost susținută în primul
rând de o ordine divină a cărei manifestare (marcată în mod simbolic prin
Sfânta Cruce ce s-a arătat pe cer în timpul victoriei de la Milvius) a fost
invocată de numărul impresionant de martiri, de apostolatul unor sfinți
asumându-și cu fervoare misiunea, de rugăciunile bisericii comunitare și
ale anahoreților și, nu în ultimul rând, de rugăciunile fierbinți de mamă
ale Sfintei Elena.
Festivalul nostru comemorează acest moment crucial
din istoria creştinismului prin diverse interogări artistice, istorice,
antropologice, teologice, legate de binomuri precum libertate exterioară,
politică, şi libertate interioară, încărcătură simbolică şi asumare
existenţială a crucii, arta creştină ca expresie a libertăţii regăsite sau ca
sublimare a aspiraţiei spre eliberare. Însăşi contemplarea Frumosului poate fi
asumată ca artă, aceea de a recunoaşte - în totul şi în toate - lucrarea
Sfântului Duh.
Programul festivalului: www.mitropolia.eu