FIȚI FRUMOȘI!

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părintelui Mitropolit IOSIF, Departamentul cultural al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale vă invită cu bucurie la manifestările celei de-a treia ediţii a festivalului  "Din dragoste pentru Frumos" (Paris 16-21 mai 2013).

Festivalul Din dragoste pentru Frumos are drept scop principal să aducă în atenţia publicului iubitor de frumos creaţii artistice impregnate de o căutare asiduă a divinului. Prin dezbaterile organizate în jurul acestora, festivalul tentează o înţelegere a modului în care omul, căutând vecinătatea absolutului, îşi sublimează formele de manifestare şi de expresie.

Frumosul - ca ecou al frumuseţii dumnezeieşti şi ca rod al unor experienţe de creaţie ce iterează, conştient sau nu, actul creator divin - este reperul principal de structurare a discursului propus de festival. În acest sens, Din dragoste pentru Frumos accentuează şi scoate în evidenţă vocaţia artei din toate timpurile, anume aceea de a facilita comunicarea cu sfera mai înaltă, invizibilă, a realului, de a conduce spre esenţa lumii şi a lucrurilor. Iar vocaţiei de creator a artistului este corelată cea de căutător, căci de la poeticile antice ce reclamau un rol cathartic artei până la estetica modernă a artei răzbate ideea creației ca rod al unei experiențe personale complexe asumate de artist, fără de care travaliul tehnic, oricât de meticulos, nu poate înălța spiritul receptorului la o realitate mai cuprinzătoare decît cea vizibilă. Acest proces de creație are el însuși virtuțile unei experiențe spirituale, creaţia fiind de cele mai multe ori expresia unei trăiri ajunse în punctul culminant.

Desigur, în arta modernă căutările artistice iau deseori forma unor interogaţii anxioase în faţa propriei persoane, a celorlalţi, a lumii, iar aspiraţiile exprimate coboară în domeniul imediatului. Nemaifiind părtaş creaţiei divine, actul creator se mulţumeşte să fie doar creativ. Şi totuşi, absolutul rămâne un reper, fie el şi degradat, denaturat, contestat sau negat. Festivalul nostru încearcă să dea pondere absolutului în artă, punând în evidenţă sensul de experiență spirituală al căutărilor artistice ce au marcat deopotrivă pe creatori şi operele lor, decantându-le amândurora o parte din zgura obiectualului, făcând ca în operă să răzbată sensuri de dincolo de autorul ei. Urmând ideea dostoievskiană conform căreia „frumosul va salva lumea”, încercăm ilustrarea complementarităţii revelatorii a creaţiilor propuse de diversele arte, unde fie prin sunete, prin imagini sau prin cuvinte răzbat ecouri metafizice în frumuseţea pe care acestea o transmit. Dincolo de grilele estetice ce pot confirma emoții artistice și decela mesaje culturale, receptarea acestor ecouri reclamă un efort de ascuţire a sensibilităţii până la a deveni organ de cunoaştere ce ne poate conduce la Dumnezeu, Creatorul şi Izvorul frumuseţii. Iar festivalul aspiră să–şi însoţească participanţii pe acest traseu, finalmente el însuşi de natură spirituală.

Manifestările festivalului Din dragoste pentru Frumos încearcă să urmărească în fiecare an tematica de reflecţie propusă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Pentru anul 2013 ne referim la Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi libertatea creştinismului. Festivalul îşi însuşeşte latura istorică a acestei comemorări, pe de o parte, iar pe de altă parte o extinde, o completează, prin studierea în profunzime a noţiunii de „semn” (pornind de la cercetarea, aflarea şi promovarea semnului Sfintei Cruci de către Sfinţii Împăraţi). Ne vom putea astfel bucura şi de un important conţinut semiologic, prezent în manifestări artistice de genul teatrului, muzicii, picturii şi literaturii, precum şi într-o serie de conferinţe.

varianta în limba franceză

Corelarea versetului biblic „Cred, Doamne, ajută necredinţei mele!“ (Marcu 9,24) cu celebra afirmaţie pascaliană: „Nu M-ai fi căutat dacă nu M-ai fi găsit“, ilustrează căutarea orientată a omului ca formă de găsire. Aspirând să pună în valoare diverse manifestări ale spiritului aflat în căutarea Frumosului, festivalul îşi orientează discursul din acest an în jurul aniversării celor 1700 de ani de la Edictul de libertate a creştinismului dat de către Sfântul Împărat Constantin cel Mare.

Dacă pentru un ignorant acest eveniment poate părea un act de reclamare a unei libertăţi oarecare, atât de banalizat de altfel pentru lumea actuală, dacă unui spirit secularizat îi poate trezi admiraţie pentru geniul politic şi militar al Sfântului Împărat, pentru un creştin Edictul de la Milano reprezintă un eveniment extrem de bogat în semnificaţii, revelând multiple faţete ale frumuseţii dumnezeieşti. Un spirit creștin este încredințat că ieşirea creştinismului din catacombe a fost susținută în primul rând de o ordine divină a cărei manifestare (marcată în mod simbolic prin Sfânta Cruce ce s-a arătat pe cer în timpul victoriei de la Milvius) a fost invocată de numărul impresionant de martiri, de apostolatul unor sfinți asumându-și cu fervoare misiunea, de rugăciunile bisericii comunitare și ale anahoreților și, nu în ultimul rând, de rugăciunile fierbinți de mamă ale Sfintei Elena.

Festivalul nostru comemorează acest moment crucial din istoria creştinismului prin diverse interogări artistice, istorice, antropologice, teologice, legate de binomuri precum libertate exterioară, politică, şi libertate interioară, încărcătură simbolică şi asumare existenţială a crucii, arta creştină ca expresie a libertăţii regăsite sau ca sublimare a aspiraţiei spre eliberare. Însăşi contemplarea Frumosului poate fi asumată ca artă, aceea de a recunoaşte - în totul şi în toate - lucrarea Sfântului Duh.

Programul festivalului: www.mitropolia.eu