marți, 21 iunie 2011

CINE SUNT AROMÂNII?

În jurul granițelor României trăiesc câteva milioane de români.
Există comunități numeroase de români în Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, dar și în Albania, Macedonia sau Grecia ce îşi păstrează cu greu identitatea etnică, atât cât vor mai reuși.
Între aceștia, aromânii, a căror problemă a revenit azi în actualitate, mai ales datorită presiunilor de asimilare forțată din ce în ce mai mari la care sunt supuși în țările unde viețuiesc.



TVR1, OMUL ȘI TIMPUL, 18.06.2011
Semne: "Cine sunt aromânii?"

(La rezoluție mpeg2 se poate descărca de aici).



UPDATE, 21 iunie 2011

Viorel Badea, Preşedinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni: "Aromânii sunt parte a poporului român, aromânii nu sunt şi nici nu pot fi vreodată consideraţi drept minoritate".

Comisia pentru românii de pretutindeni din Senatul Romaniei, în virtutea atribuţiilor sale si în contextul dezbaterilor pe legea minorităţilor, atrage atenţia tuturor celor interesaţi, inclusiv instituţiilor oficiale ale statului român cu responsabilităţi în domeniu, asupra unui adevăr axiomatic, temeinic şi de mult timp dovedit cu argumente ştiinţifice istorice, lingvistice şi etnografice: aromânii sunt parte a poporului român, aromânii nu sunt şi nici nu pot fi vreodată consideraţi drept minoritate naţională în România.

O bogată şi valoroasă literatură de specialitate, românească şi străină, produsă mai ales în ultimele două secole, a demonstrat irefutabil că aromânii nu sunt nimic altceva decât o ramură a poporului român şi că dialectul vorbit de împreună cu alte dialecte înrudite (dacoromâna, meglenoromâna, istroromâna) limba română. Cele mai prestigioase foruri ştiinţifice ale ţării noastre, în frunte cu Academia Română şi institutele sale specializate (Institutul de Istorie „N. Iorga” şi Institutul de Studii Sud-Est Europene, de pildă), au demonstrat şi au acreditat definitiv concepţia conform căreia aromânii, în întregul lor, reprezintă ramura sud-dunăreană a românităţii orientale, cea din care s-a format, de-a lungul secolelor, la nord (în spaţiul carpato-danubiano-pontic) şi la sud de Dunăre (în spaţiul balcanic) poporul român și limba română. Aşadar, aromânii nu sunt un popor diferit de cel român. Spre deosebire de statele moderne de la sud de Dunăre, în sânul cărora aromânii trăiesc ca minorităţi naţionale (cu sau fără recunoaşterea oficială a acestui statut de către autorităţile respective) în România, spaţiu geografic spre care ei au năzuit şi în care au văzut mereu patria-mamă, aromânii nu sunt şi nici nu pot fi consideraţi sau recunoscuţi ca minoritate naţională. Pentru că, reiterăm un adevăr ştiinţific proclamat – printre alţii – de somităţi ale cercetării istorice, filologice şi etnografice de talia lui A.D. Xenopol, Gh. I. Brătianu, N. Iorga, Ioan Bogdan, C.C. Giurescu, Matilda Caragiu-Marioţeanu, Şerban Papacostea, Nicolae Şerban Tanaşoca, Thede Kahl, aromânii din România sunt români, iar idiomul vorbit de aceştia este un dialect al limbii române.

Viorel Badea – senator PDL, Preşedinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni

luni, 13 iunie 2011

THE SOVIET STORY (subtitrat)

MAPA SPECIALĂ: "2050"

În anul 1980 aveau să se materializeze hotărârile unei plenare a P.C.R. care hotărâse, cu trei ani mai devreme, să se aniverseze, la scară naţională, 2050 de ani de la crearea primul stat centralizat dac condus de Burebista, chiar dacă nu exista nici un document care să certifice exactitatea acestei date istorice.
Astfel că, în acel an omagial, s-au organizat conferinţe, simpozioane ştiinţifice, au fost lansate emisiuni filatelice, au avut loc dezbateri la radio sau televiziune, având ca scop declarat, enunţat chiar în documente, obţinerea de noi mărturii cu privire la geneza, evoluţia, organizarea şi dezvoltarea primului stat centralizat dac.
Spectacolul grandios de pe fostul stadion al Republicii era finalul unei campanii propagandistice lansate încă de la începutul anilor `60 şi care avea să proclame, nici mai mult, nici mai puţin, decât filiaţia comuniştilor români din strămoşii daci.

TVR1, "Omul şi timpul" , 4.06.2011
Rubrica: "Mapa specială"
Redactor: Rafael Udrişte